Ouale incondeiate in tarile slave Bulgaria, Ucraina si Rusia au aceeasi origine crestina venita din sudul Europei, iar in Cehia si Slovacia se simte influenta vestului catolic.
Ouale incondeiate in Bulgaria
Pasca pregatita de bulgari se numeste velidnik si se face astfel: pe un fel de paine pun cinci oua si o ung cu ou ca sa capete luciu. Peste oua se incruciseaza doua linii subtiri de aluat. In anumite regiuni se fac doua astfel de paini, una cu un ou si alta cu sapte, dintre care una se pãstreazã la icoana 40 de zile. Bulgarii se pazesc sa nu calce coaja de ou. Ouale se vopsesc in Joia Mare. Oul ouat in aceasta zi nu se mananca, ci se aseaza la iconostas. Este bun pentru multe leacuri si apara de grindina. Oul din Joia Mare, care a stat tot anul la iconostas, slujeste pentru a prezice viitorul. In Joia Mare se sparge acest ou si, daca el este plin, are sa fie casa imbelsugata in orice imprejurare, iar daca este gol, are sa fie un an rau. Daca e imputit sau viermanos, n-are sa fie deloc bine.
Ouale incondeiate in Ucraina
Ouale incodeiate in Ucraina seamana foarte mult cu cele din Romania. Se pare ca traditia a mers de la noi la ei datorita faptului ca obiceiul incondeierii oualor a venit odata cu crestinismul adicã din sudul Europei spre nord. Se pãstreazã si numele obiectelor reprezentate. Masa de Pasti se infrumuseteaza cu oua. In unele parti ale Ucrainei ouale se duceau la sfintire curatate de coaja, ca nu cumva coaja sfintita sa cada sub picioare. Rudelor li se trimit oua ca felicitare de Pasti. Primul ou de felicitare se pãstreazã un an intreg. Fetele daruiesc câte doua oua incondeiate logodnicilor.
Ouale incondeiate in Rusia
Intr-un manuscris vechi este osandit un calugar care refuza sa manance la masa Pastilor, oua rosii. Faptul ca se abtinea de la a manca oua si branza (pasca) era socotiti ca antiapostolic.
In veacul al X-lea, un regulament bisericesc spunea ca “egumenul manastirii trebuie sa imparta oua calugarilor zicand “Hristos a inviat!””
In Duminica Tomei, la rasaritul soarelui, fetele se urca pe un deal mai înalt si se aseaza in cerc. Una din ele iese in mijlocul cercului, tinand in mana pasca si un ou de Pasti. Indreptandu-se spre rasarit, spune o rugaciune si apoi invoca primavara: “Primavara frumoasa, bine ai venit. Ce mi-ai adus? Vara frumoasa?”
Dupa credinta populara ruseasca, un soarece care a mancat o faramita dintr-un ou sfintit de Pasti s-a transformat in liliac.
Ouale incondeiate in Cehia si Slovacia.
Ouale incondeiate in Cehia si Slovacia. “Pe cand Domnul Iisus Hristos si cu Sf. Petru umblau pe pamant, au ajuns la o casa si au rugat gospodina sa le dea o bucatica de paine. Insa, fiindca ea n-avea nici o bucatica in toata casa, si fiindca drumetii se plangeau ca le este tare foame, femeia, buna de inima cum era, neavand alta ce sa le dea, se duce la cuibare, de pe care tocmai sarea o gaina, lua cateva oua, le puse in spuza sa se coaca si cu ele a ospatat calatori.
Dupa ce acestia plecara, femeia se pleca sa stranga cojile de pe jos, cand colo nu erau coji, ci bucati de aur. Zadarnic a mai incercat femeia sa reediteze faptul, dar a doua oara cojile de oua nu s-au mai prefacut in bucati de aur. Totusi, in amintirea acestei intamplari, ai alte gospodine au luat obiceiul sa fiarba oua si sa le ofere musafirilor”.
Ouale pictate se insira pe ata ca margelele. Fetele scriu pe oua versuri pentru iubitii lor: “Acest ousor e daruit din inima. Cui daruiesc oul, pe acela il iubesc”.
Ouale se inchistresc in timpul primaverii. In unele regiuni incondeierea se face de la jumatatea postului pana la Duminica Floriilor, iar in altele pana la Inaltare.
In credinta si ritualul poporului, oul incondeiat este puterii renascande a naturii, invierea ei. Oul poseda puterea de purificare si apara de duhurile rele. Colorarea si desenul ornamentat potenteaza proprietatile oului.