Ouale incondeiate in Grecia
In Grecia ouale sunt simple sau zugravite cu chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si reprezentarea crucii.
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri sunt in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia Mare, unul se pãstreazã la icoana si, imediat ce cade grindina sau ploaie mare, se aruncam oul, in credinta ca va inceta ploaia sau grindina.
De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar la cap iarba si zic: “Sanatos ca piatra, rosu ca oul si tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in Joia Mare si se taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou rosu, pentru morti.
Ouale incondeiate in Italia
In Monferrato cu cateva zile inainte de Pasti tinerii se strang in grupuri de câte cinci sau sase, dintre care unul stie sa cante din “fisarmonica” si altul din flaut si, dupa inserate, pleaca spre fermele unde au cunoscuti si mai cu seama unde fermierul are vreo fata de maritat, si incep sa cante. Stapana casei, cand ii aude, daca e culcata, se scoala din pat, cerceteaza cine sunt cantaretii si, daca-i plac, pune intr-un paner oua, cateva pahare si o sticla de vin. Gospodina deschide usa casei, ii primeste pe tineri, le da de baut si panerul cu oua. Fata de maritat pandeste de dupa usa. Tinerii apoi se retrag, multumind si felicitandu-i, dorindu-le “Pasti bune”, si se abat spre alte ferma, recoltand o cantitate de oua, din care, in Lunea Pastilor isi fac o omleta gustoasa.