Motivele ornamentatiei oualor incondeiate sunt numeroase si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante , care se diferentiaza in functie de localitate. Variaza chiar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza.
Cele mai utilizate motive sunt:
Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul
Motive vegetale:frunza bradului, garoafa, spicul graului;
Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului;
Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile;
Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.
Crucea – semnul crestinatatii cu numele simplu “cruce” in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste “argeseanca” sau “goanga”.
Crucea nafurei crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca.
Crucea Pastelui, crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si “Ziua Pastelor”
Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete.
Steaua este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat.
In Valcea si Rm. Sarat , acest motiv este intalnit si cu numele de “floarea stachinei” sau “steaua ciobanului”.
Manastirea trebuie de asemenea sa fie considerata ca un simbol. Daca motivul din Muscel, o cruce impodobita, iti aminteste de un obiect ce se gaseste in fiecare biserica ce ar putea sa imagineze manastirea? Tot un simbol al crestinatatii.
Daca lasam privirea sa zaboveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.