Colindatul este esenta Craciunului crestin. Colinda vesteste Nasterea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, petrecuta acum 2000 de ani.
Nasterea Domnului s-a petrecut in taina noptii, in prezenta animalelor, a stelelor, a pastorilor si a ingerilor, iar colinda este, de fapt, continuarea relatarii pastorilor despre cele intamplate. Astfel, in seara de Ajun incep colindele. In unele zone ale tarii (sate din Suceava mai ales) dimineata pornesc copiii la colindat inainte sa se lumineze.
In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineata vestesc Nasterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (barbati tineri sau perechi casatorite), iar in Gorj se aduna seara la capatul satului multa lume (in special copii si batrani) si toti pornesc la colindat ca un singur grup.
In partile Ardealului colindul incepe dupa Sfanta Liturghie din prima zi de
Craciun si se desfasoara pe parcursul celor trei zile de sarbatoare.
Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele locuri este primit in casa sa colinde oricine ar veni. Copiii din Salaj si Hunedoara colinda la fereastra, iar tinerii si perechile casatorite in casa. In cele mai multe sate ale tarii necunoscutii colinda in curte sau la fereastra, iar rudele si prietenii in casa. In Liteni Suceava se colinda la fereastra, iar identitatea colindatorilor este dezvaluita dupa terminarea colindului.
Colindatul este esenta Craciunului crestin si colindatorii primesc diferite daruri ca rasplata pentru vestirea Nasterii Domnului
Ca rasplata pentru vestirea Nasterii Domnului, colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai nou bani si/sau prajituri. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura.
In Lisa Brasov feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare, iar copiilor un colac mai mic, tot facut in casa. Colacul mare se numea covrig. Pe masa se afla bautura si prajitura, un fel de cozonac. Se bea din sticla. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. In special la casele cu fete mari se faceau colaci mai mari si mai frumosi. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitau colacii. Aveau un sef care-i conducea pe feciori si el ii dadea; la fel batranii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou, cand era bal. Batranii dadeau banii stransi bisericii.
Tot in Ardeal, la Capusu de Campie Mures se dadea Craciunul, un colac cu flori de paine; muzicantul primea carnati si carne de porc.
Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat, cei din casa vor fi sanatosi, iar fetele mari se vor marita. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul.